Tudor Chirilă: "Suntem asaltaţi de multă urâţenie"
Tudor Chirilă: Cu "O lume pe dos", dacă vorbim despre teatru, vom avea premiera oficială pe 11, 12 şi 13 februarie, deşi până acum s-au jucat vreo opt spectacole. Sunt trei piese americane într-un singur act adunate sub această temă a unei "lumi
|
• Vorbeşti despre lucruri care se petrec pe dos, despre faptul că nimic nu mai este cum era odată... Să fie acestea două dintre motivele pentru care ai pornit Cruciada Culturii?
Cruciada Culturii a început din nevoia de a vedea mai mult frumos în jurul nostru. A fost ideea unei echipe, a celor de la Agenţia de Vise, şi este o luptă de recucerire a unor teritorii pe care frumosul pare să le fi pierdut. A apărut, astfel, ideea de a porni cu o suită de recitaluri de muzică Carusel muzical superb!
O invartire a cheii si aceasta cutie muzicala incantatoare se pune in miscare in sunetul unui colind vesel.
clasică, după care lărgirea frontului pe mai multe planuri: arte plastice, literatură, arte vizuale.
E nevoie însă de sprijin. Dacă cineva ne întreabă: "Ce-i cruciada asta a culturii... atâta vorbărie, dar ce faceţi?"... Uite ce facem: pe 14 februarie vine Sarah Chang. La o lună de când am comunicat intenţia noastră, reuşim să aducem unul dintre cei mai mari violonişti ai lumii.
• Cruciada Culturii include şapte proiecte. Ce urmează după concertul Sarah Chang de la Ateneul Român?
Pentru anul acesta încercăm să propunem şi să finalizăm şapte proiecte. Pregătim un proiect numit "Bucureşti, oraş muzeu", care înseamnă înlocuirea a 200 de panotaje de outdoor cu reproduceri ale picturii universale, în aşa fel încât în Bucureşti, timp de o lună, în loc să vezi reclamă, să vezi picturi. Dorim, de asemenea, să începem şi un festival de teatru american. Intenţionăm să-i aducem la Bucureşti pe violonistul Vadim Replin şi pe pianistul Boris Berezovski.
• Sunteţi, oarecum, fraţi cu noi, ca să spun aşa. Noi având Mişcarea de Rezistenţă. Mesajele sunt similare, manifestările diferă puţin...
Fraţi cu voi, fraţi şi cu ce încearcă Guerilla. Din fericire, sunt instituţii, sunt oameni care încearcă să schimbe ceva şi trebuie privită partea pozitivă a lucrurilor. Suntem asaltaţi de foarte multă urâţenie, de foarte mult vulgar. Te întrebi, chiar vrea publicul toate astea? Chiar vrea toate ţâţele goale, toate versurile astea fără nici o noimă, fără nici un mesaj, toate apariţiile astea gălăgioase, toate scandalurile...





























