Proasta dispoziţie stimulează inteligenţa

Persoanele prost dispuse, lipsite de tonus şi cu o abordare pesimistă asupra vieţii ar trebui atent urmărite în cercul de cunoştinţe al fiecăruia. Pentru că, arată o cercetare recentă, aceste persoane dau dovadă de calităţi demne de preluat: atenţie sporită, spirit critic şi o memorie mai bună. Oamenii fericiţi, optimişti, cu gândire pozitivă nu sunt tocmai bine ancoraţi în realitate, au concluzionat cercetătorii australieni de la Universitatea New South Wales, din Sydney. În schimb, persoanele pesimiste sunt mai puţin credule şi îi pot judeca mai bine pe ceilalţi, având, totodată, o memorie mai bună. Explicaţia - nemulţumiţii şi cârcotaşii sunt mai atenţi la ceea ce îi înconjoară decât oamenii fericiţi, care au tendinţa de a crede tot ceea ce li se spune, a demonstrat studiul coordonat de Universitatea New South Wales, din Sydney.
"În timp ce buna dispoziţie stimulează creativitatea, flexibilitatea, cooperarea şi folosirea mijloacelor mnemotehnice, proasta dispoziţie determină o atenţie sporită la lumea exterioară şi o gândire mai realistă", notează profesorul Joseph Forgas, coordonatorul cercetării. "Studiul nostru sugerează că tristeţea stă la baza unor strategii de procesare a informaţiei mai adecvate unor situaţii dificile", mai spune el.
MAI BINE ADAPTAŢI
În vederea efectuării acestui studiu, echipa lui Forgas a făcut o serie de experimente pornind de la inducerea unor stări de bucurie sau tristeţe voluntarilor. Astfel, subiecţii au vizionat filme vesele sau triste şi au rememorat unele evenimente fericite sau nefericite din viaţa lor.
Într-unul dintre experimentele la care au luat parte, participanţilor li s-a cerut să îşi spună părerea privind valoarea de adevăr a unor mituri urbane. Asta după ce, în prealabil, li se indusese, de la caz la caz, o stare de bună sau proastă dispoziţie. S-a constatat astfel că persoanele prost dispuse erau mai puţin susceptibile să creadă în miturile urbane prezentate. Aceiaşi subiecţi erau, de asemenea, mai puţin predispuşi să ia decizii pripite în baza unor prejudecăţi religioase sau rasiale şi făceau mai puţine greşeli atunci când li se cerea să îşi aducă aminte de un eveniment la care au fost martori.
Studiul a mai demonstrat că oamenii trişti sunt mai capabili să susţină o pledoarie, în scris, cu argumente. Potrivit lui Forgas, o dispoziţie uşor proastă ar putea promova un stil de comunicare mai bine adaptat şi mai reuşit.
"Buna dispoziţie nu este dezirabilă în mod universal: oamenii cu o proastă dispoziţie sunt mai puţin înclinaţi să facă erori. Ca martori, ei distorsionează mai puţin realitatea şi sunt mai buni la transmiterea unor mesaje eficiente, persuasive şi de bună calitate", concluzionează autorul studiului, publicat în ediţia din noiembrie/decembrie a Australian Science şi preluat de agenţia Reuters.