Medicina personalizată

Jurnalul Naţional: Care sunt principalele noutăţi ale acestei ediţii a simpozionului?

Dr Irinel Popescu: În fiecare an, o temă principală este virusologia, domeniu în care profesorul Nicolae Cajal a activat în întreaga lui carieră. Virusologia este prin ea însăşi o disciplină cu implicaţii atât în cercetarea fundamentală, cât şi în cea clinică. În ediţia din acest an vor fi abordate ca teme principale, infecţia cu HIV, HPV şi virusurile hepatitice. După cum se vede, toate sunt teme de actualitate, cu mare impact în populaţie şi, uneori, chiar cu aspecte controversate, dacă mă gândesc la recentele dezbateri din societatea românească privind oportunitatea vaccinului împotriva HPV.

Organizarea sesiunilor de virusologie revine în întregime Institutului de Virusologie "Ştefan S. Nicolau", locul în care a lucrat, de altfel, profesorul Nicolae Cajal, şi îi implică, printre alţii, pe acad. prof. dr Costin Cernescu, prof. dr Mihai Stoian şi prof. dr Simona Ruţă.

Laborator, clinică, pacient
De ce s-a ales ca temă principală "Cercetarea translaţională"?

Alegerea medicinei translaţionale nu este deloc întâmplătoare, întrucât consider că aceasta se potriveşte cel mai bine spiritului profesorului Cajal şi moştenirii ştiinţifice pe care ne-a lăsat-o. Medicina translaţională porneşte de la principiul că cercetările de laborator trebuie să servească interesului clinic. De aceea, rezultatele obţinute în laborator trebuie testate pe pacienţi, care vor fi principalii beneficiari ai progresului medical.

Dar şi invers, clinicienii trebuie să vină atât cu material biologic pe care să poată fi efectuate cercetări, cât şi cu idei de cercetare, ţinând cont de necesităţile bolnavilor trataţi. Un astfel de concept s-a dezvoltat, în primul rând, în mijlocul unor platforme medicale puternice, cu un mare număr de bolnavi, dar care şi-au creat şi baze de cercetare fundamentală adecvate. Un exemplu poate fi platforma Fundeni, care este principalul organizator al sesiunilor de medicină translaţională.

Experienţa acumulată la nivel clinic în Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie, în Institutul Oncologic Bucureşti a fost dublată de organizarea unei platforme de cercetare, care s-a dezvoltat mai ales în ultimii ani, datorită proiectelor de cercetare câştigate prin competiţie de către aceste centre.