Ion Caramitru, Mircea Diaconu, Victor Ioan Frunză, George Ivaşcu protestează faţă de ordonanţa legată de diminuarea drepturilor de autor. Oamenii din teatre sunt afectaţi şi de Ordonanţa de Urgenţă nr. 63/2010, care presupune disponibilizări de cel puţin 20% în rândul angajaţilor.

(DOC, 42kb) Răspunsul Curţii Constituţionale la scrisoarea artiştilor

Revolta intelectualilor

Directorii de teatre Ion Caramitru, Alexandru Darie, Mircea Diaconu, George Ivaşcu, alături de mari artişti, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Victor Ioan Frunză, Dragoş Buhagiar, Iarina Demian, sunt revoltaţi de noile Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului. Mulţi artişti sunt printre semnatarii scrisorii de protest împotriva diminuării drepturilor de autor.

Această ameninţare îi afectează direct şi pe oamenii din teatre, din cauza adoptării Ordonanţei de Urgenţă privind modificarea Codului Fiscal prin extinderea bazei de impozitare de la 1 iulie, mai exact prin impunerea Contribuţiei de Asigurări Sociale (CAS) pe drepturile de autor şi prin scăderea cotei forfetare de la 40% la 20%.

„Suntem loviţi din toate părţile"

Pe lângă acest fapt, oamenii de teatru sunt loviţi şi de o nouă „promulgare catastrofală", potrivit lui Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, Ordonanţa de Urgenţă nr. 63/2010, care impune unităţilor administrativ-teritoriale un număr maxim de angajaţi bugetari. „Faptul că ni se impune să renunţăm la 20% din personal ne distruge", subliniază şi Mircea Diaconu, directorul Teatrului Nottara şi senator PNL.

Astăzi, directorii de teatre din Bucureşti vor susţine o conferinţă de presă în care vor lua poziţie faţă de iminentul pericol. „Suntem loviţi din toate părţile, parcă sunt nebuni! Nimeni nu s-a gândit că această ordonanţă afectează direct toţi oamenii de cultură", precizează Diaconu. „Nu trebuie să ne speriem totuşi de Ordonanţa privind diminuarea drepturilor de autor. Aceasta, fiind publicată în Monitorul Oficial pe timp de vacanţă, acţionează până în toamnă, când sigur nu va trece şi nu va fi promulgată de Parlament", apreciază directorul de teatru.

Însă acum, profitându‑se de vacanţă, „se trag nişte bani şi nimeni nu are ce să facă. Dauna morală adusă însă artiştilor este imensă, ei vor trăi trei luni în teroare şi cu sabia lui Damocles deasupra capului. Răul acesta este iremediabil", se revoltă Mircea Diaconu. Faţă de vechiul regim fiscal, prin noua Ordonanţă contribuţiile legate de drepturile de autor cresc de la 9,5% la 12,8%, la acestea adăugându-se, după caz, şi plăţile CAS (şomaj şi sănătate). Actorii angajaţi la un teatru care au colaborări la alte instituţii sau marii actori pensionari care sunt invitaţi să joace în spectacole pierd aşadar importante sume de bani.

„Guvernanţii ne distrug încet, dar sigur. Este complet ilogic şi aberant tot ceea ce se întâmplă", subliniază Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra. Uniunea Teatrală din România (UNITER) se va sesiza luni. „Vom face şi noi o scrisoare deschisă adresată ministrului Sebastian Vlădescu", precizează Ion Caramitru, preşedintele UNITER şi directorul Teatrului Naţional din Bucureşti. „Se uită că munca artiştilor nu poate fi catalogată de-a valma cu a celorlaţi. Noi muncim cu alte mijloace, care nu sunt tehnice, este ceea ce guvernanţii par să nu priceapă", subliniază Caramitru.

Ghilotinarea artiştilor

Diminuarea drepturilor de autor determină diminuarea creativităţii - unica latură pozitivă „a bietei noastre realităţi", consideră regizorul Victor Ioan Frunză. „Măsura e lipsită de logică şi de eficacitate (0,06%). Dublată de ghilotinarea teatrelor, impozitarea uriaşă a creaţiei aşază administraţia actuală în siajul comunismului pe care tocmai l-a condamnat. Măsurile îndreptate împotriva artiştilor, jurnaliştilor şi creatorilor vizează crearea unei populaţii fără istorie şi fără identitate", afirmă Victor Ioan Frunză.

George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis din Bucureşti, spune că măsura Guvernului este foarte dură, iar actorii, regizorii, scenografii şi celelalte categorii profesionale care creează o operă de artă vor primi o lovitură în plin. „Toată lumea este într-o mare fierbere şi trăieşte cu un mare semn de întrebare: cu ce îmi voi plăti ratele şi, până la urmă, cum voi supravieţui?" Potrivit lui George Ivaşcu, veniturile vor fi drastic diminuate; vor avea de suferit „sculptorul care lucrează 3-4 luni la o statuie", „regizorul care are doar 2-3 proiecte pe an" sau „actorul care joacă mai rar", artişti care nu au alte posibilităţi să-şi completeze veniturile şi se bazează exclusiv pe sumele din drepturi de autor.

„Nu suntem o marfă"

Munca de artist cu toate variantele ei (poezie, teatru, traduceri) nu va fi niciodată plătită la nivelul efortului investit, consideră traducătoarea Ioana Ieronim. „Sensul este dincolo de conturul cuantificabil la piaţă, deşi în minimalismul zilelor noastre pare că totul se poate reduce la condiţia de marfă", subliniază Ioana Ieronim. Scenograful Dragoş Buhagiar consideră că dispoziţiile actuale au fost date în grabă, „ca de obicei", fără un studiu preliminar aprofundat al problemei. „E o mare tâmpenie. Se puteau găsi alte rezolvări legislative".

Artistul este de părere că s-au dat ca exemplu unii care se foloseau de această portiţă cu drepturile de autor, pentru a lovi, de fapt, în creatorii adevăraţi. „Cred că ar fi fost mai simplu să se înfiinţeze o agenţie de monitorizare care să-i excludă de la plata drepturilor de autor pe cei care nu puteau demonstra cu o operă de artă că merită să primească aceşti bani", spune scenograful. El mai afirmă că, în momentul în care artiştii se vor vedea cu mai puţini bani în buzunar şi se vor convinge că micşorarea veniturilor este reală, s-ar putea ajunge chiar şi la mişcări de protest, în stradă.

Teatrele sunt în pericol de desfiinţare

Directorii principalelor instituţii teatrale din Bucureşti se vor reuni astăzi, la ora 12.00, pentru a atrage atenţia asupra unui pericol major care pândeşte teatrele finanţate de autorităţile locale.

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 63/2010 din 30 iunie 2010, care impune unităţilor administrativ-teritoriale un număr maxim de angajaţi bugetari, aceste teatre vor fi obligate să‑şi reducă personalul cu peste 20%, fiindcă angajaţii din teatru (actori şi personal tehnic) vor fi asimilaţi cu funcţionarii publici şi angajaţii din primării.

Consecinţa directă ar putea fi desfiinţarea unor teatre, aflate în imposibilitatea de a-şi susţine spectacolele în mod normal. Spre deosebire de un primar sau un prefect, directorul unui teatru nu-şi poate permite să taie arbitrar din lista de personaje stabilită de Shakespeare, Cehov sau Caragiale, pentru a se încadra în procentele enunţate, pe hârtie, de Guvernul Boc.

Pericolul a fost deja semnalat, marţi, de teatrele de stat din Timişoara, care au adresat un memoriu preşedintelui, primului-ministru, precum şi altor oficialităţi. Documentul a fost semnat de directorii de la Teatrele German şi Maghiar de Stat, Filarmonica Banatul şi Casa de Cultură a Municipiului - aflate în subordinea Primăriei Municipiului Timişoara -, precum şi de primarul Gheorghe Ciuhandu.

„Decapitarea vieţii culturale"

„Aplicarea acestei ordonanţe de urgenţă ar fi sinonimă nu numai cu decapitarea vieţii culturale locale la nivelul Timişoarei, dar şi cu afectarea existenţei unor instituţii de prim rang din viaţa culturală din România, care prin efortul lor contribuie decisiv la promovarea produselor culturale din ţara noastră pe plan european", se afirmă în memoriu.

La o teleconferinţă desfăşurată marţi, ministrul administraţiei şi internelor, Vasile Blaga, s-a împotrivit cererii primarului Ciuhandu de exceptare a instituţiilor de cultură de la aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 63/2010. Blaga a solicitat încadrarea în numărul de posturi impus prin actul normativ, chiar cu preţul disponibilizării personalului din instituţiile de spectacole.

Decizii luate fără cap

Prin aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 63/2010, emisă de Guvernul Boc, numărul angajaţilor instituţiilor de spectacole va fi redus substanţial. Actorii vor avea astfel acelaşi tratament cu lucrătorii din administraţie, ceea ce va face imposibilă funcţionarea normală a teatrelor.