Acordarea cetăţeniei române pentru moldoveni a făcut obiectul a numeroase întrebări din partea oficialilor europeni. La reuniunea miniştrilor de Externe ai UE, şeful diplomaţiei române a trebuit să dea din nou lămuriri cu privire la decizia care a îngrijorat întreaga Europă.
Europenii au primit o serie de informaţii false cu privire la modul în care România va acorda cetăţenie solicitanţilor moldoveni, a spus ieri ministrul de Externe, Cristian Diaconescu.

Proaspăt întors de la reuniunea mai-marilor diplomaţiei din statele membre ale Uniunii Europene (CAGRE), desfăşurată luni, Diaconescu a dat din nou lămuriri cu privire la demersul autorităţilor române, subliniind caracterul său de reparaţie morală şi asemănarea cu legislaţia similară din alte ţări europene. Detaliile i-au fost solicitate de omologii săi europeni, deşi România a transmis încă de săptămâna trecută clarificările tehnice în ceea ce priveşte cetăţenia.

"S-au ridicat, nu neapărat în cadru oficial, o serie de întrebări", a spus ministrul, întrebat dacă la CAGRE a primit semnale privind o eventuală nemulţumire faţă de decizia autorităţilor române de a facilita acordarea cetăţeniei pentru moldoveni, potrivit Mediafax. "Noi am transmis încă de săptămâna trecută clarificările tehnice în ceea ce priveşte această lege. În mod eronat s-au preluat o serie de informaţii în legătură cu aplicanţii, cu cei care cer cetăţenia", a spus Diaconescu.

REPARAŢIE ISTORICĂ
Ministrul a precizat că a prezentat o serie de elemente privind această lege, insistând asupra faptului că aceasta se referă la redobândirea cetăţeniei. "Nu este vorba de o asigurare a cetăţeniei la nivel de masă, ci pe o evaluare individuală şi înlocuirea interviului din mecanismul de aplicare. Jumătate din statele UE au legi privind asigurarea cetăţeniei ca mod de reparaţie istorică absolut similare", a spus el.

La sfârşitul reuniunii de luni, miniştrii de Externe ai UE au semnat o declaraţie în care se afirmă că UE are "temeri serioase" cu privire la situaţia din Republica Moldova, ţară despre care ministrul ceh de Externe, Karel Schwarzenberg, a spus că reprezintă "o provocare" pentru blocul european. De altfel, România intenţionează să obţină adoptarea unei declaraţii referitoare la Moldova în cadrul Adunării parlamentare a NATO.

În ceea ce priveşte impunerea de către Republica Moldova a vizelor pentru cetăţenii români, Diaconescu a spus că nu a adus această temă pe agenda reuniunii. "Ceea ce însă s-a discutat şi, în opinia mea, s-a aprobat unanim a fost necesitatea, pe de-o parte, de a aduce Republica Moldova la masa negocierii în cadrul Parteneriatului Estic." La summit-ul de lansare care are loc la 7 mai la Praga, Moldova va fi reprezentată de premierul Zinaida Greceanîi, şi nu de preşedintele Vladimir Voronin.