Planificaţi-vă din timp activităţi care să vă facă plăcere sau continuaţi să lucraţi pentru un timp în regim de colaborare.

"Abia aştept să ies la pensie să mă odihnesc!" Fraza pe care o rostesc deseori cei aflaţi înaintea pensionării ascunde de fapt o doză mare de nerealism, spun psihologii. "Deficitul de vedere şi auz sunt doar câteva din schimbările fiziologice pe care le implică bătrâneţea şi care adesea sunt asociate cu stările emoţionale negative, precum tristeţea, anxietatea, singurătatea, stima de sine scăzută, care determină evitarea socială şi apatia", spune Gyorgy Gaspar, psiholog la Institutul Român de Psihoterapie Integrativă.

Citiţi, scrieţi sau rezolvaţi rebus

Ieşirea la pensie ar fi bine să se facă treptat. Încercaţi să găsiţi o modalitate de a lucra cu jumătate de normă sau implicaţi-vă în activităţi de tip voluntariat, iar în timpul liber găsiţi-vă noi hobby-uri sau redescoperiţi-le pe cele vechi de care nu aţi mai avut timp. "O persoană care se pregăteşte pentru pensionare este bine să manifeste cât mai multă flexibilitate în planificarea activităţilor. Este mult mai sănătos dacă acest plan conţine cât mai multe activităţi, deoarece împreună au valoare de recompensă şi asigură menţinerea stimei de sine şi a sentimentului de autoeficacitate", spune Gaspar.  

Activi ar fi bine să se menţină şi cei care se pensionează pe caz de boală şi să nu se lase copleşiţi de suferinţe. Activităţile intelectuale, precum cititul, scrisul, rebusul, sudoku, întârzie apariţia sau evoluţia bolii Alzheimer. "Corpul îţi spune când trebuie să te odihneşti. Majoritatea celor care ies la pensie ratează mulţi ani din viaţă pentru că organismul lor este obişnuit să funcţioneze cu o doză de stimulente, iar când nu o mai primeşte, intră într-o stare de debusolare, de lipsă de scop", explică Augustin Cambosie, vice-preşedintele Federaţiei Române de Psihoterapie.

Bărbaţilor le vine mai greu să stea pe tuşă

Pensionarea poate afecta viaţa de familie, cei doi parteneri fiind nevoiţi să se adapteze la un nou stil de viaţă. "Cuplurile care erau obişnuite să se salute dimineaţa şi seara să întrebe «cum ţi-a fost ziua?» sunt acum în situaţia în care trebuie să-şi dezvolte noi modalităţi de comunicare, deoarece petrec mult mai multe ore împreună", spune Gaspar. Cei mai afectaţi de pensionare sunt bărbaţii, pentru că lor le vine mai greu să găsească activităţi extraprofesionale, mai ales dacă şi-au îndreptat toate resursele spre viaţa profesională. La femei, pensionarea este suportată mai greu dacă partenerul continuă să muncească. Copiii cu părinţi pensionari trebuie să fie atenţi la orice schimbare de dispoziţie a acestora, iar dacă văd că nu-i pot ajuta, să apeleze la un psihoterapeut. 

Unul din patru pensionari e depresiv

Mulţi pensionari nu recunosc faptul că au depresie, considerând adesea că lipsa de energie şi anxietatea sunt cauza altor factori. "Aproximativ unul din patru pensionari suferă de depresie, potrivit unui studiu mai vechi", spune Gyorgy Gaspar. Principalele semne ale depresiei sunt stare constantă de tristeţe, lipsă de speranţă şi anxietate sau amorţeală. La acestea se mai adaugă lipsa bucuriei în activităţile care iniţial erau o sursă de plăcere. Autocritica şi lipsa sentimentului de control asupra lucrurilor şi consumul crescut de alcool sunt alte semne ale depresiei.