Candidaţii care se luptă pentru un post în comisia Barroso II

Summitul Uniunii Europene e marcat de lupta pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European. Propunerea României pentru postul de comisar european va primi un răspuns negativ din partea şefului Comisiei Europene.
Liderii europeni se întâlnesc astăzi şi mâine pentru a negocia posturile de top din comisia Barroso II dar şi funcţiile ce vor apărea după ratificarea Tratatului Lisabona. Surpriza de ultimă oră a venit de la Praga, acolo unde Curtea Constituţională a amânat o decizie finală asupra constituţionalităţii Tratatului Lisabona, până după summitul european, ceea ce face ca reuniunea de la Bruxelles să fie mai degrabă una informală.

„Disputa oratorilor“

Cea mai mediatizată confruntare pentru un post

Zoot - Publicitate Retete de post Cele mai gustoase si sanatoase retete de post.

de top în viitoarea „organigramă“ europeană este cea dintre fostul premier britanic Tony Blair, premierul olandez Jan Peter Balkenende (sprijinit puternic de la Berlin) şi premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker. Aceştia se luptă pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, post prezentat de media europeană, în mod  exagerat, drept „preşedinte al Uniunii Europene“.

În ciuda unei prese europene favorabile, Tony Blair deţine acum şanse infime să mai fie ales preşedinte al Consiliului European, au declarat surse europene pentru „Adevărul“.

În primul rând, Blair nu se bucură de sprijinul partidelor de stânga europene şi nici de sprijinul Partidului Conservator din Marea Britanie. În al doilea rând, şi cel mai  important, funcţia de preşedinte al Consiliului European va fi deţinută de un popular, ceea ce ar reflecta majoritatea din Consiliu, au explicat pentru „Adevărul“ surse europene care au participat la negocieri. În aceste condiţii, principalii favoriţi pentru acest post au rămas Balkenende şi Juncker, consideraţi doi oratori desăvărşiţi. 

Echipa Barroso

Familiile politice din Parlamentul European încearcă pe ultima sută de metri să definitiveze susţinerea pentru candidaţi la funcţia de comisar din viitorul Executiv european. Odată cu nominalizarea candidaţilor la funcţia de comisar, de către guvernele statelor membre UE, s-a încheiat o primă fază, cea „naţională“.

În prezent negocierile sunt conduse la nivelul liderilor formaţiunilor politice puternice, adică Partidul Popular European, Partidul Socialist şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, dar şi pe axa Parlament-Comisie-Consiliu. Chiar şi după acest Consiliu european, numărul certitudinilor va fi extrem de mic. Audierile pentru comisari vor avea loc în sesiunea plenară din noiembrie, iar votul final urmează a fi primit, în cel mai bun caz, în decembrie. 

„Pariul“ Severin

Socialiştii români au pornit o puternică ofensivă in cadrul PSE, şi fac în paralel lobby în cadrul Comisiei pentru a obţine sprijinul lui Barroso pentru acordarea Bucureştiului a funcţiei de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene.

Conform „algortimului“ european, funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene va reveni unui socialist, în condiţiile în care popularii obţin funcţia de preşedinte al Consiliului European, au explicat surse europene, pentru „Adevărul“. În cursa pentru funcţia de Înalt Reprezentant al UE au mai rămas Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe de la Londra, David Miliband şi europarlametarul român Adrian Severin. În ceea ce priveşte susţinerea familiei politice, Severin are avantajul de a deţine funcţia de vice-preşedinte pe politică externă din Partidul Socialist European.

În mod normal, funcţia de Înalt Reprezentant al UE depăşeşte influenţa şi capacitatea de lobby a României la Bruxelles. Însă, dacă socialiştii români vor obţine sprijinul colegilor europeni, şansele ar fi reale, deoarece Barroso i-a promis liderului PSE, Martin Schultz, funcţia de Înalt Reprezentant al UE.

În schimb, Miliband este prins în luptele politice interne ce au început deja, odată cu confirmarea faptului că laburiştii britanici vor suferi o nouă înfrângere istorică la alegerile legislative de anul viitor. În ultimele săptămâni s-au mai vehiculat şi alte nume în PES, printre care fostul premier italian Giuliano Amato, fostul ministru german de Externe Frank-Walter Steinmeier, fostul ministru spaniol de Externe, Miguel Moratinos şi fostul cancelar austriac, Alfred Gusenbauer.
 
Socialiştii români admit că în prezent supralicitează forţa de negociere a României, prin faptul că ţintesc funcţia de Înalt Reprezentant al UE. Însă, susţin aceştia, în cele din urmă am putea primi „compensatoriu“, portofoliul Extinderii.

Summit „informal“

Liderii europeni nu pot decide nimic, la reuniunea de astăzi şi de mâinie, în ceea ce priveşte posturile apărute în Tratatul Lisabona, adică cea de preşedinte a Consiliului European şi cea de Înalt Reprezentant al UE, deoarece Cehia nu a ratificat încă tratatul european.

România, în ofsaid

Numeroşi oficiali europeni au declarat „pe surse“ că România a greşit propunându-l pe Dacian Cioloş pentru portofoliul Agriculturii. Lovitura finală a venit însă din partea secretarului general al PPE, Antonio Lopez, care declara recent pentru „Adevărul“ că Cioloş este o persoană necunoscută la Bruxelles.

În prezent, atât PDL cât şi PSD acţionează ca şi cum Cioloş va fi respins fie în Parlamentul European, fie de Barroso. Se aruncă astfel în scenă variantele de rezervă, care sunt Anca Boagiu, susţinută de popularii europeni, şi Adrian Severin, susţinut de socialiştii europeni. Boagiu vizează portofoliul Extinderii, acelaşi dorit şi de Severin, în cazul în care nu obţine sprijin european pentru funcţia de Înalt Reprezentant al UE.

Criza politică de la Bucureşti, dublată de campania electorală, aruncă în plan secund negocierile pentru funcţia de comisar. Nu a existat şi nici nu există o dezbatere naţională în acest sens, şi nici măcar discuţii politice între principalele partide româneşti. Deocamdată, Boagiu este avantajată, deoarece propunerea va fi făcută, cel mai probabil, tot de guvernul Boc, iar în plus, Barroso a cerut statelor naţionale să propună mai multe femei.